Procentul companiilor europene care au raportat rezultate financiare sub așteptări pentru al patrulea trimestru este cel mai mare din ultimii cel puțin patru ani, în condițiile în care încetinirea cererii a înăbușit rezultatele financiare, potrivit Boomberg.
Companiile europene de utilități au suficient spațiu de manevră în ceea ce privește ratingul și rezervele de lichiditate pentru a face față implementării unor impozite pe profiturile rezultate în urma scumpirii energiei, potrivit Fitch Rating.
Ungaria a anunțat noi taxe de amploare menite să susțină bugetul, decizie care a precipitat cea mai mare scădere pe piața de capital din ultimele aproape trei luni.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu 58,5% din acțiuni, propune acordarea de dividende în cotă de 90% din profitul pe anul trecut, fiind obligat la asta de legislația în vigoare, însă a cerut totodată SGG să îi permită să cedeze ca dividende numai 50% din câștigul din 2021, pentru a rămâne cu mai mulți bani de investiții.
Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate ale corporațiilor din SUA, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în "gura" Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%.
Restricțiile impuse de autoritățile europene în contextul pandemiei de coronavirus afectează puternic companiile de pe continent, profiturile celor mai mari companii listate la bursă fiind așteptate să se înjumătățească în al doilea trimestru al anului.
Profiturile companiilor aeriene ar putea înregistra anul acesta un declin mai accentuat decât s-a estimat anterior, deoarece tensiunile comerciale afectează comerțul global și încrederea oamenilor de afaceri, a avertizat miercuri Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA), care se așteaptă la o redresare modestă anul viitor, transmite Reuters.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni, a intrat în linie dreaptă cu pregătirea achizițiilor de active românești ale grupurilor CEZ și Enel, intenție anunțată în premieră de Profit.ro, fiind în etapa finală a selecției consultanților care îl vor asista în procesul de achiziție.
Procedurile necesare listării la Bursă a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, sunt într-o fază avansată, iar listarea ar putea avea loc în luna septembrie a anului viitor, a declarat directorul general al companiei, Bogdan Badea, la conferința "Focus Energetic".
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat astăzi, după o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, noul președinte al PSD, privind susținerea în continuare a guvernării, că vrea vânzarea unui pachet de 15-20% din compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni.
Hidroelectrica este obligată să vândă în 2019 pe piața reglementată peste 1,63 milioane MWh de energie, echivalentul a aproape 10% din producția de anul trecut a companiei, la un preț reglementat de 111,61 lei/MWh. În 2018, prețul mediu ponderat al energiei tranzacționate pe bază de contracte bilaterale la OPCOM a fost de 220-230 lei/MWh.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de Ministerul Energiei cu circa 80% din acțiuni, caută un consultant juridic internațional care să îi ofere asistență în procesul de listare la Bursă. Demersul confirmă informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o săptămână.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și-a bugetat pentru 2019 un profit brut de 980,93 milioane lei, în scădere cu 56% față de anul trecut, proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a bugetului companiei trecând sub tăcere influența OUG 114/2018, care a impus Hidroelectrica vânzări la preț reglementat și i-a majorat contribuția bănească către ANRE de la 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală, asupra rezultatelor anticipate ale producătorului de energie hidro.
Ministrul a făcut această afirmație în contextul în care a admis că operatorii din subordinea ministerului său și-au îndeplinit în proporții foarte mici programele de investiții pe anul acesta, la care reprezentanții opoziției în Comisie i-au atas atenția că Guvernul a luat sume foarte mari de la aceste companii în 2017, prin impunerea acordării de dividende suplimentare din profiturile reportate și din rezerve.
Operațiunea "dividende pentru salarii", anunțată de Guvern în urmă cu o săptămână, prin care lefurile bugetarilor urmează să fie majorate prin creșterea cotei din profiturile companiilor de stat distribuită sub formă de dividende acționarilor, este de natură să mulțumească concomitent două categorii ale căror interese sunt de regulă divergente: funcționarii din administrația publică și jucătorii la bursă.
Firmele private străine, deși minoritare ca număr, reprezentând doar 7,8% din totalul companiilor nefinanciare din România, generează peste 42% din valoarea adăugată și din cifra de afaceri la nivelul economiei și angajează peste un sfert din numărul total de salariați, se arată în ultimul Raport asupra stabilității financiare elaborat de BNR.
"Autohtonii cu autohtonii, străinii cu străinii: acesta este modelul relațiilor de afaceri cel mai uzitat în prezent" în România, se arată într-un studiu recent elaborat de experți BNR. Potrivit acestuia, cele mai multe companii cu capital românesc își obțin grosul cifrei de afaceri din tranzacții cu firme de același tip.